Iubire neconditionata……
Fiecare individ este o persoana unica, extraordinara. Fiecare merita iubire neconditionata in cuplu.
Pe de alta parte, pe aceleasi site-uri abunda articolele “te iubesc pentru ca….”. Pai si cum a ramas cu “neconditionata”? Cand spui “te iubesc pentru ca…”, tocmai ce ai pus o conditie. Vai, gresit! Nu trebuie sa traim cu ideea ca trebuie sa ne meritam iubirea pe care o primim. Hmmmmmm . Nu, nu. Esti o fiinta speciala si unica!
Da, sigur. Adica, da, sigur, fiecare este o fiinta speciala si unica. Si totusi, nu iubim fiecare persoana care ne iese in cale. Unii chiar nu ne plac deloc. Pardon: nu rezonam cu ei.
Adevarul este ca atunci cand ne-am indragostit, fiecare dintre noi ar putea sa spuna macar un motiv “de ce”. Adevarul este ca atunci cand doi parteneri evolueaza in directii opuse, iubirea poate disparea, pentru ca dispare acel motiv pentru care s-au indragostit unul de celalalt.
Adevarul este ca nu putem iubi pe oricine si in orice conditii. Iubirea in cuplu este conditionata. De cate ori vorbim de a “mentine flacara vie”, vorbim de aceste conditii. De cate ori vorbim de “ma simt bine langa tine”, vorbim de o conditie. De cate auzim “imi place cum iti dai parul dupa ureche”, tocmai a fost mentionata o conditie. Partenerii se indragostesc unul de altul, tocmai pentru ceea ce reprezinta ei si pentru cum se simt unul in prezenta celuilalt (printre altele). Premizele sunt chiar conditiile.
In cuplu, iubirea este conditionata.
Doar iubirea parinteasca este neconditionata.
Si doar acceptarea fiintei este neconditionata. Insa apropierea, prietenia, iubirea, sunt toate conditionate. De un set de valori, de un set de actiuni, de un set de vise, de experiente traite impreuna, de emotii si trairi etc. Si asta e ok. Asa trebuie sa fie.